background img
Cultivă, manâncă, iubește.

PUŞCĂRIE PENTRU IMPORT DE SEMINŢE DE LEGUME-POVESTEA FABULOASĂ A FOSTULUI DIPLOMAT A. POPESCU

scris de Andreea Stroe pe 25 ianuarie 2015

E povestea seminţelor româneşti, seminţele care sunt folosite de fermieri pentru a produce legume şi fructe. Dar, povestea asta are un început care are legătură cu fabulosul, deşi fostul diplomat despre care vom vorbi a sfârşit tragic. Personajul acesta legendar, despre care niciun copil nu învaţă la şcoală, deşi ar trebui, se numeşte Aurelian Popescu. Este cel care a pus bazele celei mai mari ferme pentru producerea seminţelor de legume din România şi Europa de Est, cea de la Perieţi, lângă Slobozia.

Povestea lui Aurelian Popescu începe în 1935. Diplomatul de carieră îşi stabilea ca deziderat salvarea agriculturii româneşti. Pentru că şi atunci România depindea în cea mai mare parte de importuri, mai ales în privinţa seminţelor de legume, Aurelian Popescu s-a apucat să creeze soiuri de seminţe adaptate solului şi climei de la noi. Nu de unul singur, ci împreună cu specialişti de marcă la ferma sa din Bărăgan desfăşurată pe 390 de ha.  Fostul diplomat şi-a dorit să devină un deschizător de drumuri, dând României o avere incomensurabilă, de care românul de rând nu are habar. Dacă România ar fi nevoită să închidă graniţele în caz de forţă majoră, cum ne-am descurca în acest context când ceea ce punem pe masă sau în cratiţa la gătit vine de peste graniţă!!!

Aurelian Popescu a sesizat faptul că asigurarea hranei din resurse autohtone este mai mult o problemă de siguranţă naţională. Iată ce scria Popescu în anii `30 despre starea agriculturii de atunci: „Am găsit în ţară haos de soiuri nepotrivite şi în majoritatea cazurilor corcite. Ce se producea la noi erau seminţe neconforme cu regulamentele ştiinţifice. Nu se făcea niciun fel de selecţii în vederea ameliorării soiurilor„.

Dar, cum a ajuns Popescu de la o poveste de top Forbes în spatele gratiilor? Când plaga aceasta numită comunism a lovit România, fostul diplomat, până atunci elogiat de autorităţi, cade în dizgraţie. Nu mai conta că ani la rând realizase la Perieţi o fermă de care se vorbea admirativ în toată Europa de Răsărit şi nu numai. Iată ce concluzie trăgea Popescu după ani de muncă:”Ferma noastră e azi apărătoarea ţării contra monopolului străin al producătorului de seminţe!” Sună cunoscut?! Pentru mulţi, cei care nu-şi bat capul cu subiectul, nu! Sunt convinsă. În martie 1949, ferma lui Aurelian Popescu este naţionalizată de comunişti, iar acesta este judecat şi aruncat în temniţă pentru trei ani. Acuzaţia?! Import de seminţe de legume din America, de la „imperialişti”, pe care a vrut să le aclimatizeze în România. Pe scurt, trece prin trei condamnări, ultima pentru „uneltire împotriva ordinii publice„. Iar, în cele din urmă Aurelian Popescu se prăpădeşte, lăsând în urmă ferma model, din care astazi au rămas doar ruinele.

Rămâne pe final întrebarea legitimă, cum ar fi arătat România azi, din punct de vedere economic, dacă munca lui A. Popescu ar fi fost continuată? România producea atunci pentru ţările din jur. Preţul seminţelor de la Perieţi se situa la jumătatea tarifului din import pentru aceleaşi seminţe! Doar un exemplu al unui potenţial irosit. De m-ar auzi cineva!

Tag-uri Articol:
Categorii Articol:
AGRILife

Comenteaza prin Facebook

Lasa un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twelve + 9 =

Meniu